26 octombrie este ziua in care se implinesc 217 ani de la cutremurul din 1802 considerat ca fiind cel mai mare cutremur din tara noastra si unul din cele mai puternice din Europa. Acesta s-a produs la ora 12:55 pe data de 26 octombrie (14 octombrie, stil vechi), de Sfanta Parascheva si a durat 2 minute si jumatate. Au fost sute de raniti si doar 4 persoane si-au pierdut viata. Seismul apare in Catalogul ROMPLUS (www.infp.ro) cu magnitudine Mw=7,9, intensitate maxima IX si adancimea 150 km.

Evenimentul a fost denumit "cutremurul cel mare", fiind resimtit din Insula Ithaka pana la St. Petersburg si Moscova. Aria macroseismica afectata a fost mai mare de 2 milioane de km².

In Bucuresti si in alte zone din tara s-au produs numeroase incendii, s-au format crapaturi in pamant "cat ar incapea un om cu calu". Miscarea pamantului semana cu aceea a valurilor marii. In multe parti s-a crapat pamantul de iesea "apa neagra ca pacura". Turnul Coltea, construit intre 1709-1714 ca o componenta a Manastirii Coltea si fiind cel mai inalt edificiu la vremea aceea (54m inaltime), a fost puternic avariat.

Se presupune ca motivele principale pentru care s-au inregistrat putine pierderi de vieti omenesti, il constituie atat tipul de case construite la acea vreme ("lut cu impletitura de nuiele"...ingropate pe jumatate in pamant, pentru mai multa caldura, iarna, si racoare, vara), distanta mare dintre case, astfel incat vibratiile cladirilor nu s-au propagat, cat si momentul producerii cutremurului, noaptea tarziu ("Acest cutremur s-a intamplat la 7 pol ceasuri din zi (adica ora 12:55), iar de ar fi fost in vremea adunarii norodului la rugaciune, precum era zi de praznic, s-ar fi facut groaznica moarte....", doc. Biserici Ortodoxe Romane).

Seismul a produs pagube majore in Bucuresti, Muntenia, Moldova si Transilvania, astfel ca foarte multe manastiri au fost afectate, distruse sau daramate: Manastirea Putna, Biserica Domneasca din Barlad si Vaslui, Manastirea Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti, Manastirea Antim, Manastirea Stavropoles, Manastirea Comana, Manastirea Curtea de Arges, etc.

Iata si cateva marturii, de la aceea vreme, despre cutremurul din 1802:

"S-au cutremurat pamantul foarte tare, cat s-au prapadit sfintele manastiri" - catalogul lui Radu, insemnarea fiind facuta pe o carte din biserica din Zorleni-Tutova.

"La leat 1802 oct. 14 marti, la 3 ceasuri din zi, s-au cutremurat pamantul, cat au cazut multe biserici si alte manastiri mari, si Coltea si Foisorul" - N. Iorga, Studii si documente.

"1802 octombrie 14 (stil nou, 26 oct.), marti, s-a cutremurat pamantul foarte tare, incat au cazut unele turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot. Aice in Bucuresti s-a rupt si turnul cel inalt, Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti, si din cele de obste prea putine au scapat zdravene", documentele Bisericii Ortodoxe Romane.

Sursa: "Certitudini/Incertitudini in evaluarea hazardului si a riscului seismic vrancean", Gheorghe Marmureanu, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 2016
https://en.wikipedia.org/wiki/1802_Vrancea_earthquake